A mântuit-o o bucăţică de anaforă!

Publicat la de

anafura1Istorioara pe care am să v-o povestesc este adevărată, cu toate datele greu de crezut pe care le conține. S-a petrecut la începutul lui Decembrie 2007. Preocupările și grijile vieții de zi cu zi m-au doborât în acea vreme, dar mai ales niște probleme familiale mi-au pricinuit o mare supărare. Ca să mă consolez, îmi spuneam că viața le are și pe acestea. Însă ceea ce am simțit în acea dimineață a fost pentru mine – așa gândeam eu – decisiv.

Din ziua precedentă avea niște restanțe de rezolvat și mai ales economice, care mi-au pricinuit multă supărare și m-au stresat mult. Am mers la casieria personalul de serviciu unde lucrez și am scos suma unui împrumut de 20.000 euro, pentru a achita datoria la banca, care-mi scosese la licitație casa de la țară și voiau să-i pună sechestru. Eram foarte mâhnită, pentru că această casă s-a făcut cu multă trudă și în fiecare vară mergeam acolo cu copii și ne petreceam concediul. Nu voiam sub nici un motiv s-o pierd, deși financiar eram într-o situație dificilă, căci mă bazam numai pe salariul ce-l aveam. În cele din urmă am cerut acest împrumut, pentru care îmi țineau lunar 250 euro din salariu. De îndată ce am luat banii numerar, am mers la bancă și am trimis 6.000 euro la un unchi, care s-a pus garant ca să nu-mi confiște casa, iar ceilalți 14.000 voiam să-i pun într-un cont în bancă, pe care încă nu-l aveam. Dar până să termin toate formalitățile, banca a închis.

Și astfel m-am gândit să las banii, cu toate hârtiile așa cum erau, în mașină, în buzunarul de la ușa șoferului. Cine să umble acolo? De altfel, dis-de-dimineață aveam să merg să-i depun. Niciodată nu am pierdut ceva din mașină. Am pus așadar banii și hârtiile într-un plic din cele ale serviciilor publice, în care casierița ne dădea salariul în fiecare lună. Deși nu eram de acord cu aceste plicuri, considerând modul acesta învechit, totuși eu le păstram pentru a le folosi la nevoie. Poate vă obosesc cu aceste amănunte, însă veți vedea mai departe de ce le menționez.

În acea dimineață am pornit să merg la bancă pentru a depune banii. De obicei parcam mașina la parterul blocului unde locuiam, însă în acea seară am parcat-o puțin mai departe de bloc, pentru că cineva îmi ocupase locul meu de parcare. Am mers acolo unde o parcasem de cu seară, într-un loc sigur, însă mașina nicăieri. Continuă lectura →

„Ştiu că Dumnezeu există!”

Publicat la de

coperta paulescu4

A demonstra existenţa unei cauze prime a vieţii, imateriale, unice şi infinit înţelepte – iată limita sublimă la care ajunge fiziologia. Această cauză primă este Dumnezeu. Omul de ştiintă nu se poate deci mulţumi să zică: Credo in Deum [Cred în Dumnezeu]. El trebuie să afirme: Scio Deum esse [Ştiu că Dumnezeu există].”

Dr. N. C. Paulescu

Conceptul de Finalitate din Biologie confirma existenţa Lui Dumnezeu

Publicat la de

Nicolae-PaulescuVă rog să notaţi, Domnilor, că, la fiinţele multicelulare, organizarea diferenţiează celulele embrionului şi formează organe care nu vor funcţiona decât mai târziu.

Astfel, pentru a lua doar câteva exemple din multele posibile: glandele digestive, ca ficatul şi pancreasul, ale căror celule se diferenţiează chiar din primele zile ale vieţii embrionare, nu vor funcţiona decât mai târziu, după naştere; celulele corneei şi ale cristalinului devin transparente în timpul vieţii intrauterine, pentru ca abia mai târziu, după naştere să lase să treacă razele luminoase, care vor trebui să cadă pe retină; organele genitale, ale căror celule se formează chiar de la începutul perioadei fetale, nu vor îndeplini rolul lor decât foarte târziu, în perioada pubertăţii, iar glandele mamare, ale căror celule sunt diferenţiate tot înainte de naştere, nu vor intra în funcţiune decât în urma unei sarcini.

Şi ceea ce am spus despre aceste câteva feluri de celule şi organe se aplică, fără excepţie, la toate celulele şi la toate organele fiinţei vieţuitoare.

Vă mai rog să notaţi că această organizare, atât de minunantă prin complexitatea şi mai ales prin finalitatea ei, se îndeplineşte fără ştirea fiinţei vieţuitoare. La om, şi cu atât mai vârtos la animale şi la toate celelalte fiinţe vieţuitoare, nici mama, nici fătul, de exemplu, nu au cunoştinţe de actele organizării, care totuşi se realizează cu o perfecţiune şi cu o precizie de neînchipuit.

Şi dacă actele organizării sunt inconştiente, afortiori, scopul lor trebuie să fie ignorat de fiinţa vieţuitoare care le execută.

Organizarea – cu atributele sale esenţiale de finalitate şi inconştienţă – se observă la toate fiinţele vieţuitoare şi numai la acestea. Ea constituie un important caracter distinctiv al acestor fiinţe.

Lecţie ţinută la Facultatea de Medicină din Bucureşti, în ziua de 14 Februarie 1905

Sursa: „Noţiunile ‘Suflet’ şi ‘Dumnezeu’ în Fiziologie” – Dr. N. C. Paulescu (pag. 88 – pag. 89)

Mistagogia – Începătura Tainelor – Lămuriri la Filioque

Publicat la de

0206photiosconstantinopleVreme de mulţi ani, sfântul bărbat, trâmbiţa ce vestea purcederea Duhului Sfânt de la Tatăl, s’a ocupat de problema lui Filioque. În 883 el a trimis vestita sa scrisoare Mitropolitului Acvileii din Italia, apărând poziţia ortodoxă.

Iată ce scria de trei fericitul Fotie, cel cu dumnezeiesc grai: „Ne-a ajuns la urechi că unii dintre cei ce vieţuiesc în Apus, fie nemulţumiţi cu graiul Domnului, ori fiindcă nu au înţelegerea hotărnicirilor şi dogmelor Părinţilor şi Sinoadelor, ori fiindcă au trecut cu vederea acrivia acestora, ori fiindcă au cugetele nesimţitoare la aceste lucruri (căci altfel, nu ştiu cum să zic), eu strecurat învăţătura (să nu fie!) că Dumnezeiescul şi Preasfântul Duh purcede nu de la Dumnezeu, adică de la Tatăl, ci şi de la Fiul, şi printr’o astfel de rostire pricinuiesc multă vătămare celor ce cred aceasta.”

Limba lui Fotie s’a făcut condeiul Mângâietorului carele grabnic dă izbăvire celor ce recunosc stăpânirea Sa, insuflând cunoastere cerească în sufletele lor. Fotie, cel cu inimă curată, luminată din belşug de razele strălucitoare ale Dumnezeiescului Duh, în anul 885, la vârsta de şaizeci şi cinci de ani, a scris un lung tratat, Mistagogia Duhului Sfânt. Mistagogia sau Începătura Tainelor, este un tratat despre învăţătura tainică pentru Duhul Sfânt. Fotie, înţeleptul descoperitor al tainelor, nu spune pe nume sprijinitorilor apuseni ai lui Filioque, căci folosirea lui era atât de răspândită încât osebirea anumitor persoane de frunte ar fi fost socotită ca un atac personal. Dimpotrivă, sfântul bărbat voia ca tratatul să fie educativ, ceea ce şi dovedeşte din plin. Se atacă poziţiile şi doctrinele, nu pesoanele.

La început, Fotie declară: „Mai mult decât orice altceva, însuşi graiul Domnului li se împotriveşte. (…) Care grai? Cela ce zice: ‚Duhul adevărului carele de la Tatăl purcede’ (In. 15, 26). Însuşi Fiul ne dă tainica Sa invăţătură că Duhul purcede de  la Tatăl.” Continuă lectura →

Acatistul Sfântului NEAGOE BASARAB

Publicat la de

Sf. Voievod Neagoe Basarab
(26 Septembrie)

ACATISTUL
Slujba Vecerniei Mici, Vecerniei Mari, Utreniei și Acatistul Sfântului Voievod Neagoe Basarab au fost alcătuite de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, fiind îndreptată de Comisia Specială pentru Canonizarea Sfinților Români și aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După obişnuitul început, se zic

CONDACELE ŞI ICOASELE:

Condacul 1

Pe cel ce a strălucit ca o lumină în toate laturile Ortodoxiei, măritul voievod Neagoe Basarab, să-l lăudăm cu inimi curate si să-l cinstim ca pe un adevărat dregător creștin și învățător inspirat de Duhul Sfânt al neamului românesc, zicându-I cu bucurie: Bucură-te Sfinte Neagoe Basarab, rugător fierbinte pentru sufletele noastre.

Icosul 1

Fiu preastrălucit, ieșit din viță nobilă a neamului românesc, Sfinte Neagoe, din fragedă copilărie ai fost hrănit cu învățăturile cele mântuitoare și povățuit spre împlinirea faptelor credinței celei lucrătoare prin iubire, plăcute lui Dumnezeu și oamenilor. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârșim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îți aducem această cântare:

Bucură-te, podoabă aleasă din neamul Basarabilor;
Bucură-te, veselia nespusă a bunilor tăi părinți;
Bucură-te, copil curat întărit de harul Sfântului Duh;
Bucură-te, că Domnul Hristos ți-a pus sufletul în lumină necreată;
Bucură-te, că tinerețile tale ți-au fost călăuzite de Sfântul Nifon;
Bucură-te, cel ce te-ai deprins cu rugăciunea încă din copilărie;
Bucură-te, că ai sorbit din înțelepciunea înțelepților;
Bucură-te, harnic învățăcel în dobândirea științelor acestei lumi;
Bucură-te, că Sfintele Scripturi ți-au luminat viața;
Bucură-te, cunoscător și împlinitor al operelor Sfinților Părinți;
Bucură-te, cinstitor al călugărilor iscusiți și al creștinilor râvnitori;
Bucură-te, că prin tine s-a binecuvântat neamul românesc;
Bucură-te, Sfinte Neagoe Basarab, rugător fierbinte pentru sufletele noastre.

Continuă lectura →