Sunteti ingrijorat cu ce se vor hrani oamenii cand se vor inmulti din cale-afara pe pamant. Ce grija ciudata si nefolositoare! Oare aceasta grija ne-a invatat sa o avem Hristos? Dimpotriva, El ne-a slobozit de aceasta grija. El ne-a poruncit sa nu ne ingrijim nici de ziua de maine, cu atat mai putin de secolul viitor. Nu va ingrijiti, spune, pentru ziua de maine, ca ziua de maine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei necazul ei.

Fara indoiala, cine uita de Dumnezeu ia asupra sa grijile lui Dumnezeu. Iar grijile lui Dumnezeu nu-s pentru slabii umeri omenesti. Ati citit legenda greceasca despre Atlas, care s-a razvratit impotriva zeilor si a vrut sa poarte pamantul pe umerii sai, si cum, dupa ce greutatea pamantului a inceput sa il zdrobeasca, s-a pocait si a inapoiat pamantul zeilor? Doriti sa fiti un nou Atlas si sa repetati greseala celui vechi?

Cine va sperie ca neamul omenesc se va inmulti candva atat de mult incat pamantul nu il va mai putea hrani? Asta se putea intampla si pana acum. De la facerea lumii si pana astazi, se putea intampla de mai multe ori, daca Facatorul nu ar fi avut grija de asta si nu ar fi privegheat asupra lumii. De vreme ce aveti atata incredere in condeiul Dvs. si in socoteala Dvs., scrieti si socotiti, si va veti incredinta repede ca de la Adam si pana la primii faraoni ai Egiptului puteau fi pe pamant toti atatia oameni cati greieri pe camp. Inca de atunci ar fi putut oamenii sa acopere toate continentele si toate insulele de pe planeta noastra. Dar asta nu s-a intamplat. Si acest fapt da marturie ca lumea merge dupa o logica ce nu se conduce dupa condeiul nostru si dupa socoteala noastra.

Continuă lectura →