Înregistrarea audio a unei conferinței ținute de Părintele Serafim Rose în care vorbește despre semnele vremurilor si împlinirea lor. Mai actual ca niciodată.
Arhive pe categorii: Parintele Serafim Rose
Ruga pentru Adevar
Parintele Serafim vorbea foarte des despre „Adevar”, si de fiecare data Parintelui Gherman i se parea ca nu vorbeste despre un simplu principiu sau concept, ci despre o persoana vie. Odata Pr. Gherman l-a gasit pe Pr. Serafim rugandu-se singur in biserica, stand in genunchi si implorandu-L cu osardie pe Dumnezeu. Cand l-a intrebat pentru ce se ruga, Pr. Serafim i-a spus ca lumea isi intoarce fata de la Adevar, iar Adevarul se imputineaza in inimile oamenilor. Pr. Gherman s-a minunat de felul cum gandea impreuna-lucratorul sau si pentru faptul ca se ruga pentru Adevar.
Sursa: Viata si lucrarile Parintelui Serafim Rose – Ieromonah Damaschin(Pag. 398)
Parintele Serafim – un Sfant Ignatie al sec. XX
Vorbind despre prima sa descoperire a intelepciunii patristice, Episcopul Ignatie Briancianinov scria undeva: „Ce anume m-a izbit mai presus de toate in operele Parintilor Bisericii Ortodoxe? Armonia lor, minunata si mareata lor armonie. Prin buzele lor optsprezece veacuri marturiseau o singura si de obste invatatura, o invatatura dumnezeiasca”.
Episcopul Ignatie si Pr. Serafim ajunsesera la aceasta invatatura pe cai asemanatoare. Amandoi rupsesera chingile cunoasterii moderne dupa o infocata cautare a Adevarului; amandoi erau foarte buni cunoscatori ai curentelor intelectuale ale vremii lor, si astfel erau extrem de constienti de revarsarea apostaziei care matura totul in calea ei. Amandoi vazusera cele doua lumi – lumea gandirii moderne si lumea Sfintilor Parinti, pe care acea gandire o lepadase – si amandoi au reusit sa alcatuiasca un pod de la cea dintai la cea de-a doua. Prin totalitatea scrierilor lor ei au dat mijloacele cu care contemporanii lor sa poata obtine cel mai mare folos de la Parinti, citindu-i asa cum trebuie cititi, simplu si cumpanit, fara filtrele straine si sofisticate ale cugetului modern lipsit de radacini. Se poate spune ca Pr. Serafim a facut pentru secolul al XX-lea ceea ce Episcopul Ignatie facuse pentru al XIX-lea. Insa lucrarea sa nu a inlaturat-o pe cea a predecesorului sau, ci doar a completat-o.
Sursa: Viata si lucrarile Parintelui Serafim Rose – Ieromonah Damaschin(Pag. 412)
Ce ofera Roma in loc de Evanghelia Lui Hristos?
„Cercetand cuvantarea Papei”, scria Eugene „descoperim un lucru ciudat: nu se pomeneste telul Bisericii lui Hristos, iar numele lui Hristos apare doar o singura data, intr-o propozitie finala ambigua. Poate ca se presupunea ca publicul stie ce vrea sa spuna Papa; intr-adevar, el zice: <<Voi cunoasteti misiunea noastra>>. Dar mai apoi, cand caracterizeaza <<aspiratia>> Bisericii Romei, spune doar ca ea doreste sa fie <<unica si universala>>, <<in domeniul spiritual>>!
O singura daca in cuvantarea sa se parea ca Papa urmeaza sa spuna un cuvant despre adevaratul crestinism. Citand porunca Domnului catre ucenicii Sai, <<mergeti si duceti vestea cea buna la toate neamurile>>, Papa a anuntat ca el are intr-adevar <<un mesaj fericit>> pentru toate popoarele reprezentate la ONU. Pentru crestini, vestea cea buna poate insemna un singur lucru: vestea cea buna a mantuirii si a vietii vesnice in Dumnezeu. Insa Papa avea un alt mesaj, cu totul uimitor: <<Am putea numi mesajul nostru… o solemna ratificare morala a acestui inalt forum>>. Iata ce anume ofera astazi Roma in loc de Evanghelia lui Hristos!
Sursa: Viata si lucrarile Parintelui Serafim Rose – Ieromonah Damaschin(Pag. 219)
Caprioara care o cinsteste pe Maica Domnului
Dimineata, fratii au ales un loc frumos pentru un paraclis in aer liber, si-au luat cartile de cult si au tinut slujba Utreniei Adormirii Maicii Domnului. Din padure a iesit o caprioara si a stat chiar langa ei, uitandu-se curioasa la noii sai vecini ce aveau cu totul alte scopuri decat locatarii anteriori, vanatorii. Fratii s-au uitat unul la altul cu uimire, dar apoi s-a intamplat ceva si mai minunat. Fiindca faceau ei insisi slujba, fratii stateau, fireste, tot timpul in picioare; dar cand au ajuns la acea parte a Utreniei cand toti credinciosii trebuie sa stea in picioare – cand se canta Cantarea a Noua a Maicii Domnului – caprioara indata s-a ridicat in picioare! Cand s-a terminat Cantarea s-a pus iarasi jos, asteptand in liniste sfarsitul slujbei, ca apoi sa plece inapoi in padure. “Cat de aproape e Dumnezeu”, s-au gandit fratii.
Sursa: Viata si lucrarile Parintelui Serafim Rose – Ieromonah Damaschin(Pag. 317)
Înțelepciunea Sfinților 