Totul în Hristos!

ioan-ianolide2Marturia lui Ioan Ianolide din Prologul si din Epilogul cartii “Intoarcerea la Hristos”:

Epilog

“Timp de trei ani am scris aceste pagini, tensionat, urmarit, singur. Nu le pot reciti. Nu le pot sistematiza. Am marturisit adevarul si numai adevarul. Cred ca, dincolo de neputinta mea, se savarseste lucrarea lui Dumnezeu.

Desi sunt bolnav si incapabil sa ma mai confrunt cu suferinta, totusi le-am scris si am dorit sa le expediez in Occident, caci numai acolo ar putea fi publicate. Daca nu vor ajunge acolo va fi datorita vigilentei comunistilor de aici, dar si a comunistilor si pro-comunistilor de acolo, caci toti vor moartea crestinilor si disparitia credintei in lume. Daca crestinii din Apus ar fi solidari cu crestinii prigoniti, acestia ar fi salvati. Dar crestinii au parasit si pe Hristos si oamenii si necredinta lor ii face vrednici de grele patimiri. Lumea este in mana satanei, a iudeilor si a ateilor.

Imi fac o datorie sfanta fata de lume din a marturisi cele petrecute aici si sunt constient ca nu imi risc viata, ci sufletul. Caci daca m-ar ucide pentru aceasta marturisire de adevar as fi fericit, dar ei ucid sufleteste, ei distrug omul, ei ne vor unelte ale iadului lor – si asta ma inspaimanta.

Dupa ce am trait un sfert de secol in temnita, azi traim tot in temnita, dar la dimensiuni mai largi. Suntem supusi aceluiasi program de materializare a spiritualitatii. Suntem redusi la tacere si condamnati la moarte. In afara de credinta, nu mai avem nici o putere.

Traim sub teroare si tacem, pentru ca nu mai avem puterea de a suferi si pentru ca nimeni nu ne sprijina. Trec pe strada, recunosc un prieten si-l ocolesc, desi imi arde sufletul de dor. Intalnesc un om nenorocit, care sufera si vreau sa il ajut, dar pentru ca imi este apropiat, nu am voie sa o fac. Am aflat ca un cunoscut a facut congestie cerebrala fiindca atunci cand a cerut dreptul de autor al unei inventii, i s-a pus ca e “bandit”. Zilele trecute un om mare, cu adevarat mare, a murit prin infarct intrucat a fost acuzat de crime pe care nu le-a comis si nu a putut sa se apere. Un alt mare barbat al vremurilor noastrea a fost ucis pentru ca ramasese om si devenise un simbol.

Sunt mii de oameni hartuiti zi de zi pentru a deveni delatori si, obositi, unii cad; ei insa ar fi dorit mai bine sa moara, decat sa se ticaloseasca. Cine ii va judeca?!… Altii au vrut sa treaca granita, dar li s-a spus ca sunt “banditi”, “fascisti”, “contrarevolutionari” si nu au obtinut pasaportul. Sunt multi oameni vii carora li s-a trasat o viata moarta.

Sistemul e formidabil: un mecanism comandat de un centru unic, care nu accepta nici o iesire, nici o abatere, nici o exceptie. Satana este cu mult mai negru decat si-l inchipuie oamenii. Nu acceptati nici un contact cu satana, nici cat de mic, caci el inghite totul! Satana este dumnezeul tiraniei totale si al minciunii sfruntate.

Teroarea creste prin minciuna ce o acopera si pe care sunetem obligati sa o preaslavim. Nu mai pot suporta, toata lumea de aici e bolnava! Daca omenirea nu este capabila sa scape, pe toate planurile si cu toate mijloacele, de marxism, va intra in cel mai lung si cumplit intuneric si zadarnic vor cere atunci oamenii sa-i inghita pamantul de vii, caci comunismul ii va zdrobi pana ce se vor inchina lui si il vor preaslavi asa cum o facem noi acum. Doamne, da Duh Sfant oamenilor! Oameni, indrazniti! Altfel veti pieri!

***

Aceasta marturisire a fost elaborata intr-o viata intreaga, prin arderea in credinta si jertfa a unei largi si diverse colectivitati, caci dincolo de natiune, de clase, de convingeri politice, s-au sintetizat convingerile noastre religioase, ca unica izbavire a lumii. Solutiile aflate de noi elimina tirania de orice forma si se intemeiaza pe forta launtrica, de constiinta, a oamenilor.

Nu credem intr-un sistem rigid, mecanic ori stiintific, ci in mladierea si aspiratia sufletului spre desavarsire. Nu vrem pacea robiei, ci optam pentru cautarea libera. Maretia omului consta in frumusetea lui intrerioara. Daca aceasta e anulata sau amputata, acel om e un monstru ori o canalie. Noi am trait tiranizati de monstri si canalii. Ni s-a impus sa devenim monstri si canalii, si am strigat la Dumnezeu sa ne izbaveasca. Am fost confruntati cu burghezia, cu nazismul si cu comunismul, si le respingem pe toate, caci toate sunt ateiste, materialiste, egoiste, fara suflet si inumane.

Sunt solidar cu toate popoarele supuse marxism-leninismului. Port in mine dragoste si grija de mantuirea tuturor neamurilor. Ma doare, mai mult ca orice, criza crestinatatii, caci numai adancirea ei a putut da stralucire materialismului marxist. Hristos e Mantuitorul. Pornind de la Hristos, se vor dezlega toate problemele lumii. Pornind de la suflet, vom sti cum sa traim si sa ne organizam.

Dizidentii cunoscuti, dar si cei anonimi sunt facliile sperantei acestei lumi. Calciu ori Iacunin sunt oameni uriasi ce scriu cu suflet si sange. Cuvantul lor e ceresc si ar trebui ascultati in genunchi. Fiecare om s-ar cuveni sa cugete zilnic la cateva marturisisri despre ceea ce se petrece in tarile comuniste si zilnic sa faca ceva pentru izbavirea lumii de materialismul ateist.

Marturisirea mea este strict crestina. Sunt lucruri greu de inteles si mai greu de indeplinit. Rog pe toti oamenii sa ia aminte la chemarea vremii. Cine crede trebuie sa traiasca crestineste. Cine vrea vesnicia trebuie sa inceapa acum. Dumnezeu este realitatea care doare si umple de nadejde omul secoluui XX. Nu putem trai fara Dumnezeu, nu putem fi stapani pe pamant fara Dumnezeu – fara Dumnezeu riscam a nu mai fi.

Facem aceasta marturisire nu ca o speculatie intelectuala, nici ca o constatare stiintifica, ci ca rezultat al experientei noastre de o viata, in chinuri si torturi, intru Hristos. Si concluzia finala si concisa a acestei experiente este: totul in Hristos! Simplu dar greu, greu dar necesar.

Aceste randuri le scrie un nimeni, un anonim, un batran, un proscris si el, ca si Calciu, Soljenitin, Iacunin, cu tot neamul lor. Omenirea trebuie sa opteze si sa indrazneasca!”

Ioan Ianolide

Sursa: Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă, București, 2006, Editura Christiana

și

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/02/05/ioan-ianolide-glasul-celui-ce-striga-sfasietor-in-pustia-vremurilor-de-pe-urma-totul-in-hristos-5-feb-un-sfert-de-veac-de-la-plecarea-sa-la-cer/

Lasă un comentariu