Arhive pe etichete: Sfântul Ioan Gură de Aur

“Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau profeţii”

Publicat la de

Omilia XVI a Sfântului Ioan Gură de Aur este una care pentru mine explică într-un mod genial, înțelept si duhovnicesc înțelesul legilor din Vechiul Testament si cele din Noul Testament. Înțelepciunea Sfântului Ioan Gură de Aur este pur și simplu uimitoare. Am înțeles de ce în Vechiul Testament se spune ochi pentru ochi si dinte pentru dinte, iar legea cea nouă pe care ne-o dă Hristos, împlinește pe deplin pe cea din Vechiul Testament. Sper să aflați si voi lucruri pe care fără ajutorul Sfântului Ioan Gură de Aur nu le-am fi putut afla.

OMILII LA MATEI

OMILIA XVI

“Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau profeţii”1

I

Cine L-a bănuit pe Hristos că a venit să strice legea sau profeţii, cine L-a învinuit, ca Hristos să dea acest răspuns? O bănuială ca aceasta nu se putea naşte din cele ce spusese până acum. Că poruncile ca oamenii să fie blânzi, îngăduitori, milostivi, curaţi cu inima, luptători pentru dreptate nu presupun un gând ca acesta, ci unul cu totul potrivnic. Atunci pentru ce a spus acestea? Continuă lectura →

Genealogia lui Hristos

Publicat la de

sfantul-ioan-gura-de-aurAș putea fi întrebat:

  • -Dar de unde știm că Iisus este din neamul lui David? Dacă Iisus nu S-a născut din bărbat, ci numai din femeie și dacă nu se face genealogia Fecioarei, de unde știm că este strănepot al lui David?
  • -Două sunt deci problemele care se pun. Prima: pentru ce nu se face genealogia mamei? A doua: pentru ce Iosif, care n-a fost tatăl lui Iisus, este pomenit și de Matei și de Luca? Prima parte necesară, a doua, de prisos.

Despre care, dar, trebuie să vorbesc mai întâi? Negreșit despre aceea că Fecioara se coboară din David.

Dascălul pocăinței

Publicat la de

sfantul-ioan-gura-de-aur-hrisostomDespre sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura creștină patristică ne transmite această mărturie:

”Ava Atanasie ne spunea de Iana, sora episcopului Adelfie, că spunea: Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului, a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi, am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul său. Și eu m-am rugat lui Dumnezeu, cu multe lacrimi, să-mi arate în ce stare se află el. După ce m-am rugat multă vreme, într-o zi, am căzut în extaz și am văzut un bărbat frumos la chip, care m-a luat de mâna dreaptă și m-a dus într-un loc luminos și slăvit. Acolo mi-a arătat pe predicatorii credinței și dascălii Bisericii. Eu mă uitam de jur împrejur să văd pe cel pe care-l doream, pe marele Ioan. După ce mi-a arătat pe toți și mi-a spus numele fiecăruia, m-a apucat iarăși de mână și m-a scos afară. L-am urmat întristat că n-am văzut împreună cu părinții pe cel întru sfinți Ioan. La ieșire, cel ce stătea la poartă, văzându-mă trist, mi-a spus: ”Nici unul din cei care vin aici nu iese întristat!”. Eu i-am răspuns: ”Asta mi-i durerea, că n-am văzut cu ceilalți dascăli pe prea iubitul meu Ioan, episcopul Constantinopolei”. Acela m-a întrebat iarăși: ”Vorbești de Ioan, dascălul pocăinței?”. ”Da!”, i-am răspuns eu. ”Pe el, mi-a spus acela, nu-l poate vedea om în trup, pentru că el stă acolo unde este tronul Stăpânului” (Ioan Moshu, Limonariul, cap. CXXVIII).

Sursa: Părinți și Scriitori Bisericești (PSB23) – Sfântul Ioan Gură de Aur – Scrieri – Partea a Treia (Pag. 14), București 1994

Rugăciunea de după masă a viețuitorilor pustiei

Publicat la de

rugaciune_pustnic

Rugăciunea unor viețuitori ai pustiei culeasă de Sfântul Ioan Gură de Aur:

”Binecuvântat ești, Dumnezeule, Cel ce mă hrănești din tinerețile mele, Cel ce dai hrană la tot trupul. Umple de bucurie și de veselie inimile noastre, ca, având toată îndestularea, să prisosim spre tot lucrul bun, întru Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care Ție slavă, cinste și putere se cuvine, împreună cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor, Amin! Slavă Ție Doamne, slavă Ție, Sfinte; slavă Ție Împărate, că ne-ai dat nouă mâncare spre bucurie. Umple-ne pe noi de Duhul Sfânt, ca să fim găsiți bineplăcând înaintea Ta, și nu rușinați, când vei răsplăti fiecăruia după faptele lui”.

Sursa: Părinți și Scriitori Bisericești (PSB23) – Sfântul Ioan Gură de Aur – Scrieri – Partea a Treia (Pag. 12), București 1994

Sfântul Ioan Gură de Aur – Necesitatea citirii Sfintei Scripturi

Publicat la de

sfantul-ioan-gura-de-aur”Spuneți-mi, vă rog, care din cei de față ar putea, dacă i-aș cere, să-mi spună un psalm sau un text din dumnezeieștile Scripturi? Nici unul! Și nu-i numai asta grozăvia. Grozăvia este alta, că suntem atât de nepăsători față de cele duhovnicești, pe cât suntem de iuți, ba mai iuți decât focul, față de cele satanice. De v-aș întreba de știți cântece de lume, cântece de dragoste, cântece desfrânate aș vedea că mulți le știu pe de rost și că le cântă cu multă plăcere. Dar ce scuză găsiți că nu știți un text din Scriptură? Nu-s călugăr, mi se răspunde? Am femeie și copii și trebuie să mă îngrijesc de casa mea! Ei bine, scuza asta vă pierde, că socotiți că numai călugărilor li se cuvine să citească dumnezeieștile Scripturi, când de fapt voi aveți cu mult mai multă nevoie de ele decât călugării, pentru că voi trăiți în lume, voi vă răniți în fiecare zi; și de aceea voi aveți mai cu seama nevoie de leacul Sfintelor Scripturi. Prin urmare, a socoti de prisos citirea Sfintelor Scripturi este cu mult mai rău decât a nu le citi. Astfel de gânduri sunt gânduri drăcești”. (Omilia II, 5).

Sursa: Părinți și Scriitori Bisericești (PSB23) – Sfântul Ioan Gură de Aur – Scrieri – Partea a Treia (Pag. 6), București 1994