În general, Biserica Ortodoxă nu refuză descoperirile științei, ci acceptă rezultatele acesteia care pot avea o acțiune pozitivă, folositoare omului. Desigur, după cum învață Părinții Bisericii, între teologie și știință nu este un conflict, deoarece scopurile și rolurile lor sunt diferite. Știința se preocupă de îmbunătățirea condițiilor de viață ale omului, mai ales că după cădere, acesta a îmbrăcat hainele de piele ale stricăciunii și ale morții, însă teologia îl călăuzește pe om către comuniunea cu Dumnezeu, îl conduce spre îndumnezeire.
Pe de altă parte, există oameni de știință care trăiesc prezența lui Dumnezeu în natură. Aris Patrinos, coordonator al Programului pentru Genomul Uman în SUA, într-un discurs de-al său spunea: ”Toți câți am luat parte la Programul Genomului Uman am simțit această realizare ca pe o atingere a lui Dumnezeu. Până și aceia dintre noi care afirmaseră că sunt atei au simțit o teamă sfântă atunci când am ajuns atât de aproape de a arunca această prima privire în cartea vieții, scrisă într-o limbă care până acum îi era cunoscută doar lui Dumnezeu. Cu toate că suntem în posesia acestei cărți și cunoaștem, poate, și câteva cuvinte sau litere, încă nu știm prea bine ce spune și poate că aceasta va dura zeci de ani; poate că această realizare ne va aduce mai aproape de Dumnezeu”.
De asemenea, mulți savanți au sentimentul că, cu cât înaintează cercetările, cu atât se ivesc mai multe semne de întrebare. Aris Patrinos, într-un interviu acordat periodicului Popular Science, spunea în acest sens că pe cât se dezvoltă cunoașterea noastră în domeniul biologiei, pe atât ”sporește și ignoranța noastră. Funcția vieții este atât de complexă încât s-ar putea să nu reușim niciodată să o facem deterministă. Există un element haotic pe care, oricât de mult am progresa, nu îl depășim”.
Așa cum s-a arătat anterior, teoriile științifice evoluează și se modifică permanent; de aceea Biserica stabilește, pe de-o parte, principiile teologice fundamentale cu privire la om, iar, pe de altă parte, urmărește cercetările științifice cu calm, cu discernământ, fără grabă, ținând cont și de posibilitatea răsturnării actualelor descoperiri. Continuă lectura